În inima Băncii Angliei se află o curte interioară plantată cu duzi. Alegerea acestui copac nu este întâmplătoare – rădăcinile sale cresc orizontal, evitând să afecteze seiful subteran plin de aur. Dar dudul are și o altă legătură istorică cu banii: în China secolului al VII-lea, scoarța lui era folosită pentru a fabrica primele bancnote din lume.

În China antică, banii erau creați din fibrele dudului, transformate în hârtie neagră și ștampilați cu sigiliul imperial. Acești „bani zburători”, cum erau numiți, circulau rapid, dar la fel de repede a apărut și inflația. Guvernul a tipărit mai multe bancnote decât putea susține cu rezervele de monede, iar valoarea lor a scăzut dramatic. Până în 1107, circulația bancnotelor era de 20 de ori mai mare decât cea inițială, iar autoritățile au fost nevoite să le retragă și să introducă noi reguli pentru a limita inflația.

Imperiul Roman – inflația ca factor de declin

În Roma antică, devalorizarea monedei a avut consecințe grave. Augustus a bătut monede solide de aur și argint, dar succesorii săi au redus treptat conținutul de metale prețioase. Sub Nero, argintul din denari a scăzut la 10%, iar până în secolul al III-lea, monedele conțineau doar urme de argint. Rezultatul? Prețurile la grâu au crescut de zeci de ori, iar soldații erau plătiți cu provizii în loc de bani. Această gestionare economică slabă a contribuit la prăbușirea imperiului.

Dionisos și trucul dublei drahme

În secolul IV î.Hr., Dionisos, tiranul Siracuzei, s-a confruntat cu datorii uriașe din cauza războaielor cu cartaginezii. Pentru a-și plăti datoriile, a recurs la un truc ingenios: a strâns toate monedele de o drahmă, le-a șters cifra „1” și le-a gravat „2”, transformându-le în două drahme. Pe hârtie, datoriile erau achitate, dar inflația a explodat – prețurile s-au dublat, iar populația, furioasă, s-a revoltat.

Marea Devalorizare a Angliei

Henric al VIII-lea al Angliei a repetat aceeași greșeală în secolul XVI. Pentru a acoperi cheltuielile, a redus conținutul de argint din monede, iar inflația a crescut dramatic. În anii 1540, prețurile au urcat cu 91%, iar valoarea monedelor a scăzut la un sfert.

Devalorizarea banilor a fost folosită de-a lungul istoriei ca o soluție rapidă la problemele financiare, dar efectele au fost întotdeauna devastatoare – inflație, instabilitate și, în unele cazuri, prăbușirea întregilor imperii.