Deși statisticile arată o creștere constantă a salariilor, mulți români afirmă că viața lor nu s-a îmbunătățit. Datele oficiale indică faptul că, între mai 2024 și mai 2025, salariile medii au crescut cu aproape 8%, depășind inflația, care a fost de 5,5%. În special cei din domeniul financiar – unde se includ tranzacții cu acțiuni, obligațiuni sau criptomonede – au înregistrat cele mai mari creșteri.
Totuși, aproape jumătate dintre cetățeni spun că situația lor materială este mai proastă acum decât acum un deceniu. De ce se întâmplă acest lucru, dacă salariile au crescut mai mult decât prețurile?
Prețurile par să scape de control
Una dintre explicații este percepția că prețurile au explodat. De exemplu, o legătură de usturoi poate ajunge la 10 lei, iar măsurile fiscale recente, precum eliminarea plafoanelor de preț, ar putea duce la o nouă creștere a costurilor.
În plus, calitatea produselor pare să scadă. Mulți consumatori observă că plătesc mai mult pentru bunuri care se strică mai repede sau care nu mai au aceeași cantitate – un fenomen cunoscut sub numele de shrinkflation.
Datorii și rate bancare în creștere
Pe lângă cheltuielile zilnice, mulți români se confruntă cu rate bancare tot mai mari. Rapoartele Băncii Naționale arată că capacitatea populației de a-și achita împrumuturile s-a deteriorat. Creșterea dobânzilor a făcut ca ratele să devină mai greu de suportat, iar majorarea salariilor nu a compensat suficient această presiune financiară.
Piața muncii: Angajatorii caută personal, dar salariile rămân mici
Firmele se luptă pentru a găsi angajați calificați, dar mulți dintre aceștia cer salarii mai mari. În schimb, unele companii aleg să crească prețurile pentru a acoperi costurile, ceea ce alimentează inflația.
În același timp, serviciile oferite devin din ce în ce mai slabe. De la barista care abia știe să pregătească o cafea până la angajații din magazine care nu-și cunosc rafturile, calitatea serviciilor lasă de dorit.
Cei mai săraci resimt mai puternic inflația
Impactul creșterii prețurilor nu este același pentru toți. Cei din primele 10% din populație, cu venituri mici, alocă aproape jumătate din buget pentru alimente și băuturi nealcoolice, comparativ cu 24,2% în cazul celor mai bogați. Energia și combustibilii reprezintă până la 16% din cheltuielile lor, față de 13% pentru cei mai avuți.
O economie paradoxală: Cheltuieli record, dar și economii ascunse
În ciuda nemulțumirilor, românii continuă să cheltuiască. Hotelurile de pe litoral sau din stațiunile montane sunt pline, iar localurile din orașe sunt aglomerate. În același timp, suma de bani ținută „la saltea” a atins un nivel record – peste 65 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 200.000 de locuințe.
Această situație sugerează că, deși unii se plâng de prețuri, alții dispun de resurse financiare semnificative, dar preferă să le păstreze în afara sistemului bancar.
Concluzie: De ce nu se simte prosperitatea?
Statisticile arată creșteri salariale și o economie în expansiune, dar mulți români nu simt acest progres. Motivele sunt multiple: prețuri în creștere, servicii de calitate scăzută, rate bancare mai mari și o distribuție inegală a veniturilor. Până când aceste probleme nu vor fi abordate, senzația că „totul e scump” va rămâne prezentă în viața de zi cu zi.