În primele luni ale acestui an, activele financiare ale administrațiilor publice au înregistrat o scădere notabilă, ajungând la 25,7% din produsul intern brut (PIB), cu 1,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă din 2024. Această tendință a fost influențată în mare măsură de reducerea lichidităților disponibile, care au scăzut cu 9,1%, atingând un nivel de doar 6,5% din PIB.

Pe de altă parte, datoria publică a crescut semnificativ, ajungând la 60,4% din PIB, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul precedent. Această creștere se datorează în principal emisiunilor de obligațiuni de stat pe piețele interne și externe, destinate acoperirii deficitului bugetar și refinanțării datoriilor existente.

Creditele acordate de administrațiile publice au înregistrat o ușoară majorare, ajungând la 2,1% din PIB, în timp ce creanțele fiscale și alte datorii de încasat au crescut ușor, la 7,1% din PIB.

În ceea ce privește finanțarea, sectorul public a înregistrat un necesar net de 2% din PIB, o scădere față de 2,4% din PIB în primul trimestru al anului trecut. Administrația centrală a rămas principalul motor al deficitului, cu un necesar de 2,3% din PIB, în timp ce autoritățile locale și cele de securitate socială au înregistrat capacități nete pozitive de finanțare.

Aceste evoluții reflectă presiunile financiare din perioada electorală, precum și deciziile de politică fiscală și monetară adoptate în ultimele luni. Analiștii urmăresc cu atenție aceste tendințe, deoarece pot avea implicații semnificative asupra stabilității economice pe termen mediu și lung.