Vicepremierul Tanczos Barna a subliniat într-o recentă apariție televizată că deficitul bugetar record al României, care a ajuns la 9,3% din PIB, este rezultatul unor decizii financiare riscante, în special creșterile nesustenabile ale salariilor și pensiilor. Potrivit lui Tanczos, aceste măsuri au fost luate fără a exista resursele necesare, iar cheltuielile pentru investiții nu au fost întotdeauna justificate.

În cadrul unei discuții despre situația economică, fostul ministru al Finanțelor a explicat că banii publici nu au dispărut, ci au fost direcționați către pensii, salarii și proiecte de infrastructură. Totuși, ritmul cheltuielilor a depășit parametrii normali, afectând credibilitatea țării pe plan internațional și crescând costurile de finanțare.

Tanczos a menționat că, în ultimele luni, una dintre cele mai mari provocări a fost restabilirea încrederii partenerilor externi, inclusiv a Comisiei Europene și a agențiilor de rating. El a recunoscut că România a intrat într-o procedură de deficit excesiv, iar guvernul anterior a înrăutățit situația, ducând deficitul de la 5,5% la 9,3%.

Potrivit unor documente interne, autoritățile au fost avertizate încă din august 2024 cu privire la riscul unui deficit major, dar măsurile de corecție necesare nu au fost aplicate la timp. Ministrul Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, împreună cu alți oficiali, au semnalat că, fără intervenții urgente, ținta deficitului ar putea fi depășită, cu consecințe grave asupra costurilor de finanțare.

Tanczos a concluzionat că, pentru a restabili echilibrul bugetar, este necesară o gestionare mai responsabilă a resurselor, precum și respectarea regulilor europene privind deficitul.